Dialog intre un fotograf din lume si un calugar fotograf (III). „Ortodoxia este foarte fotogenica” - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2021 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Dialog între un fotograf din lume și un călugăr fotograf (III). „Ortodoxia este foarte fotogenică”

[2021-04-07]
de basilica.ro

Vă prezentăm ultima parte a dialogului Basilica.ro cu Părintele Ioan, monah la schitul ortodox Sainte Foy din Munții Cevennes, Franța. Fostul fotoreporter ne explică ce înseamnă să fii un fotograf bun, dacă putem considera fotografia o formă de artă și dacă pasiunile noastre pot fi obstacol în calea spre Dumnezeu.
Basilica.ro: Care este cea mai importantă calitate a unui fotograf? Cunoștințele tehnice?
Pr. Ioan: Eu sunt călugăr înainte de a fi fotograf. Să fiu călugăr, asta este cel mai important pentru mine. Îmi exprim credința prin fotografie, dar o exprim înainte de toate prin rugăciune. Îmi exprim credința prin fiecare din faptele mele de zi cu zi: primirea pelerinului, grădina, bucătăria, poezia, fotografia. Fiecare formă de expresie este un limbaj care exprimă credința mea.
Deoarece vă întrebați dacă cunoștințele tehnice sunt importante, vă voi răspunde că observația, relația, blândețea sunt la fel de importante ca și tehnica. Am studiat tehnici la Școala Louis Lumière, dar mai importantă decât tehnicile este deschiderea inimii. Lucrul important pentru mine astăzi este să arăt frumusețea Creației, frumusețea lui Dumnezeu. Frumusețea va mântui lumea!
Basilica.ro: Lumina este esențială pentru fotografie?
Pr. Ioan: Lumina este esențială pentru fotografie. Fotografie înseamn㠄phos”- lumină și „grafie”- scriere; fotografie înseamnă scriere cu lumină, precum scrierea unei icoane. Lumina, linia, forma, culoarea constituie fotografia. Fotografia este un limbaj, cuvântul este un limbaj. Fotografia este o scriere cu lumină care se adresează inimii, nu este o reflexie care trebuie analizată de intelect.
Basilica.ro: Fotografia poate fi considerată o artă?
Pr. Ioan: Dar totul este artă! Totul! Este arta de a trăi, este arta de a fi, este arta vieții de zi cu zi. Arta nu este pur și simplu o performanță sau o operă de mare valoare. Arta poate fi un zâmbet, un gest, o mângâiere. Arta nu trebuie căutată în tehnici sofisticate, în extraordinar, ci în măreția simplului, într-o relație cu transcendentul, într-o relație cu celălalt, cu clipa. Arta face inefabilul perceptibil, ca un zâmbet. Artistul prezintă o mișcare a vieții care strălucește în opera lui.
În Ortodoxie, arta sacră nu imită realitatea, ci respiră odată cu ea. Sacrul are nevoie de un corp viu pentru a deveni perceptibil. Nu izvorăște din privire în cazul fotografului, din gât în cazul cântărețului, din mână în cazul iconografului sau din cap în cazul imnografului, ci de dincolo, din ceea ce este mai adânc în ființa noastră! Opera este o deschidere perpetuă spre transcendență, spre întruparea lui Hristos. A sta în prezența unei opere sacre nu înseamnă a asculta artistul pentru a-i recepta destăinuirile.
Artistul nu știe ce este opera sa până când nu este surprins de ea. O lucrare trebuie să iasă din nimic, să izvorască din liniște. Nu este rezultatul unei reflecții întâmplătoare, al unei tehnici elaborate sau al unei imaginații bogate. Manifestarea sa provine de la o deschidere a inimii către subtil. Fotograful se lasă surprins de realitatea pe care o face vizibilă prin linii de lumină. Transparent pentru Frumusețe, fotograful lasă frumusețea să izvorască prin imagine.
Basilica.ro: De unde știm când fotografia este artă?
Pr. Ioan: Arta fotografică face invizibilul vizibil, dezvăluie armonia frumuseții prin imagine. Îl invită pe om să descopere frumusețea prin privirea ei. Arta este o rugăciune ritmată care arată o formă prin dinamismul liniilor și culorilor. Arta devine oglinda sufletului. Adevărata origine a unei opere se fondează în eternitate, fotografia îi condimentează strălucirea.
Artistul se împărtășește de ceea ce este viu, nu imită creația printr-o magie secretă, ci devine prin har receptacolul Transcendenței. Fotografia oferă o picătură de lumină care stinge setea sufletului celui care își face timp să se oprească pentru a contempla măreția Creației. Arta este evidentă, nu se explică, ea se trăiește.
Basilica.ro: Ce înseamnă să fii un fotograf bun?
Pr. Ioan: Ce înseamnă să fii un fotograf bun? Un bucătar bun? Un călugăr bun? „Numai Dumnezeu este Bun” îi spune Hristos tânărului bogat (Luca 18:19; Marcu 10:18). Un fotograf bun, un cântăreț bun, sunt oameni care se dăruiesc plenar în actul lor cu o imensă smerenie, cu altruism, cu credință și cu dragoste.
În fața fiecărei scântei de lumină, a fiecărei părticele de natură, fotografia provoacă uimire. Ea întrupează, manifestă frumusețea momentului. Apariția fotografiei îl surprinde pe fotograf prin concizia ei, prin vitalitate ei, ca un fulger care străpunge lucrarea de lumină, lăsând o amprentă de imuabilitate! Fotograful aspiră să surprindă subtilitatea unui moment unic pentru a-l imortaliza.
Basilica.ro: Cum poate fotograful să-și îmbunătățească competențele?
Pr. Ioan: Prin ascultare, prin muncă zilnică, prin mirare, prin smerenie și printr-o calitate care mi se pare esențială: transparența privirii sale asupra ființelor și a lucrurilor. Cum se definește transparența? Este inocența copilului, minunarea, este redarea momentului fără colorarea lui cu propria noastră interpretare. Trebuie să-și îmbunătățească abilitățile prin a fi corect, simplu, autentic, disponibil, iubitor… Înțeleptul cu o minte liniștită este capabil să perceapă foșnetul unui trandafir îndrăgostit de soare.
Basilica.ro: Este posibil să integrezi fotografia în viața monahală?
Pr. Ioan: Nu doar fotografia, ci întreg universul! Tot ceea ce monahul realizează devine rugăciune: bea de la izvor făcând semnul crucii, lucrează în grădină făcând metanii, împarte pâinea…
Ucenicii din Emaus merg cu Hristos cel Înviat și nu Îl recunosc, iar cum seara se apropie, iau masa împreună. Hristos frânge pâinea, mulțumește, apoi ei Îl recunosc. Când vorbeau și mergeau cu El, nu L-au recunoscut, dar când L-au văzut frângând pâinea, L-au recunoscut. Cum frânge Hristos pâinea? Cum așază El rugăciunea în fiecare dintre gesturile Lui?
La mănăstire mă ocup de grădină și bucătărie. Când plantez ridichi, eu sunt trei: sunt eu cu durerile mele de spate, este creația cu semințele ei și este rugăciunea inimii. De fiecare dată când plantez o sămânță, fac o închinăciune.
Basilica.ro: Ce părere aveți despre reportajele foto făcute în mănăstiri?
Pr. Ioan: Ortodoxia este foarte fotogenică. Dacă accept să deschid ușile schitului, este dintr-o dorință pastorală și pedagogică, putem explica teologia icoanelor, arhitectura, cântările… Trebuie să considerăm Occidentul ca pe un tărâm pentru misiune. Suntem în Cévennes, într-o regiune în care majoritatea locuitorilor sunt protestanți și nu cunosc icoanele.
Părintele a explicat că reporterii care filmează sau fotografiază sunt rugați să nu deranjeze deloc Liturghia și să nu imortalizeze chipuri fără acordul egumenului.
Nu suntem la teatru. Când vine un reporter, i se propune să fotografieze un anumit moment din slujba Privegherii precum tămâierea sau binecuvântarea. Dacă este televiziunea, cântarea Psalmului 103. Ei pot înregistra, fotografia și filma în jurul preotului sau al citețului, fără să tulbure rugăciunea călugărilor și a credincioșilor. Nu vreau ca oamenii să circule în timpul liturghiei.
Basilica.ro: O pasiune precum fotografia poate fi obstacol către Dumnezeu?
Pr. Ioan: Trebuie să ne eliberăm de patima cea rea, nu de fotografie. O persoană căreia îi place prea mult ciocolata sau care fumează trebuie să se elibereze de dependența sa, nu să acuze țigara sau ciocolata. Patima ne poate face să-L uităm pe Dumnezeu. Niciun lucru nu poate fi un obstacol pentru adorarea lui Dumnezeu. Singurul lucru care-l ascunde pe Dumnezeu de mine sunt eu, eu pentru mine, tu pentru tine. Dumnezeu este prezent peste tot. El strălucește asupra celor drepți și asupra celor nedrepți, asupra celor bogați și asupra celor săraci.
Dumnezeu nu este acoperit, ci întunericul unei vieți sumbre este cel care Îl acoperă. Eu sunt cel care Îl acoperă pe Dumnezeu, închizând pleoapele ochilor mei, acoperindu-mi urechile, ferecându-mi inima pentru prezența divină. Dumnezeu este prezent peste tot, nimic nu-l poate masca. Singurul care Îl poate ascunde pe Dumnezeu sunt eu prin necurăția pe care mi-o provoacă patima mea.
Basilica.ro: Există multe forme de fotografie: de eveniment, de portret sportiv, de familie, de documentar, fiecare cu specificul ei. Cum știm care formă este potrivită pentru noi?
Pr. Ioan: Există tot atât de multe fotografii câte persoane sunt. Mi s-a întâmplat să organizez ateliere foto pe tema naturii. Erau douăzeci de fotografi cu douăzeci de fotografii diferite: fiecare are o privire diferită, o încadrare diferită, o sensibilitate diferită… În profesia imaginii există și diferite specializări: vânzător, reporter, nuntă, portret, industrial, publicitate, artă, amator… Eu eram fotograf de studio, eram mai confortabil cu fotografia intimă. Profesia care este bună pentru noi este cea care ne hrănește cu darul, cea care ne dă impresia că existăm, că suntem utili, că suntem în viață!
Citește prima parte și a doua parte a interviului cu Părintele Ioan.
***
Ieromonahul-fotograf Ioan
Părintele Ioan (Gérard) Gascuel s-a născut în 1947, în Cévennes. La 20 de ani începe să studieze fotografia la Școala Louis Lumière din Paris. Devine fotoreporter pentru diferite ziare și fotograf de modă și publicitate.
Simultan, cercetează metamorfozele chipurilor umane și organizează expoziții personale de fotografie la Paris, în muzee din Franța și la festivaluri de peste hotare (Japonia, Canada, SUA).
În 1983, în urma unei călătorii în Sfântul Munte decide să devină monah. Este trimis la Mănăstirea Sf. Sava din Țara Sfântă, unde rămâne mai mulți ani.
În 1993, fondează o asociație a artiștilor creștini, iar în 1996, se retrage la Schitul Saint Foy și este hirotonit preot la Catedrala Sf. Alexandru Nevski din Paris în 2006.
Este autorul mai multor albume de fotografie și redactorul unei reviste de artă sacră.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 11, Ultimul acces: 2021-04-17 03:12:59